Cine sunt şi ce vor masonii(8): Presa, ”misiunile umede”, Comitetul Satanic al celor 300 – şi…”Procter and Gamble” – de prof. dr. Adrian Botez

Septembrie 11, 2007

Pentru a nu-i plictisi, pe cei care nu cred în “Complotul Mondial” al Iluminaţilor (nume pentru Centrul Antispiritual de Comandă Strategică al Masoneriei) – şi a nu-i “dezgusta” pe cei care consideră că Masoneria, prin structurile ei, este un “factor de progres şi stabilitate în lumea actuală” – nu vom insista, în numărul de faţă al revistei CONTRAATAC, decât cu trei precizări, care au ajuns la noi destul de târziu (2005…): I– prima ţine de intoxicarea, prin mass-media, cu privire la toate evenimentele contemporane fundamentale ale planetei Terra (evenimente FABRICATE în laboratoare de informaţie!!!) – de exemplu, cu privire la “criminalul” Saddam Hussein (ca să vedeţi în ce hazna ne-au băgat guvernanţii noştri, închinători la “Marele Licurici”…) – II- a doua precizare ţine de originea satanistă a ideilor (structurând un extrem de riguros, minuţios şi tenace urmărit plan) COMITETULUI CELOR 300, Guvern Secret care conduce, practic, lumea de azi – III- iar a treia precizare are în vedere lucruri de care ne lovim zilnic, dar, tocmai de aceea, nu ne trece prin minte să ne întrebăm de unde şi pentru ce există ele, în lumea noastră…şi cui folosesc… Doamne, ce teribil de grăbiţi mai suntem noi să dispărem de pe faţa Pământului, ca fiinţe umane…Atenţie, informaţiile /de bază) pe care vi le furnizăm aici sunt de la surse anglo-americane!!! Le-au mai rămas, şi anglo-americanilor, câţiva oameni de integritate moral-spirituală, de autentică onestitate…
I-“Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), înfiinţat de Comitetul celor 300 sub auspiciile Mesei Rotunde – este intermediarul propagandei negre de la MI6 şi Tavistock şi al “ Misiunilor Umede”(!!!) – (denumire codificată informativă, care denotă operaţiunile unde se impune VĂRSAREA DE SÂNGE), nucleare şi teroriste, care apelează la presa mondială, pentru diseminare, ca şi la guverne şi la stabilimente militare. >>>>>>> Adrian Botez

Anunțuri

Tablete de duminică: „Jocul de-a dosarele, trei întrebări şi mai multe răspunsuri posibile”

Septembrie 11, 2007

Trăim pe malurile Dâmboviţei, ne place jocul, avem şi experienţă, pe care am tot dovedit-o…în ultimii 16-17 ani ! Jocul se confundă cu farsa, iar aceasta din urmă ameninţă să se substituie realităţii. În cazul de faţă, tot acest bâlci dezgustător are aparenţele celei mai autentice legitimităţi, să recunoaştem, pare o re-punere într-o demnitate (colectivă)…
De n-ar fi câteva semne grave de întrebare, mai că am accepta totul, ca pe o reparaţie morală. În primul rând : de ce aşa târziu ? ! ? Mi se poate răspunde că…decât niciodată ! Mă tem că un asemenea răspuns nu închide discuţia, ci mai degrabă o provoacă. În al doilea rând : de ce dosarele informatorilor « care au făcut poliţie politică » au devenit mai importante decât acelea ale membrilor poliţiei politice ? De ce unii sunt demascaţi, înfieraţi – iar alţii trăiesc, cu totul netulburaţi, din nişte pensii mai mult decât onorabile ? ! ? Iată o întrebare defel comodă, ce ridică – la rândul ei – multe alte întrebări. >>> mai departe aici >>>


Scriitori (şi erudiţi) vrânceni contemporani: prof. dr. FLORINEL AGAFIŢEI

Septembrie 11, 2007

PREZENTAREA OMULUI, DASCĂLULUI, SCRIITORULUI…
1. NUME: AGAFIŢEI

2. PRENUME: FLORINEL
3. PSEUDONIM: NĂNEŞTEANU BRANIŞTE
4. DATA NAŞTERII: 17 NOIEMBRIE, 1965
5. LOCUL NAŞTERII: LUETA, HARGHITA
6. PĂRINŢII: AGAFIŢEI TĂNĂSACHE – profesor limba română, pensionar; AGAFIŢEI ELENA – profesor limba română, pensionar
7. STUDII: Universitatea Al.I. Cuza – IAŞI, Facultatea de Istorie şi Filosofie/1986-1989; DOCTORAT – Istoria Filosofiei cu Teza: Simbol şi simbolizare indiană în sculptura lui Constantin Brâncuşi – 1999.
8. FUNCŢII: Profesor titular – Şcoala Profesor “Al-Spînu” – Goleşti, Vrancea; profesor asociat al Colegiului Focşani/ Facultatea de Psiho-Pedagogie/Universitatea Bucureşti
9. COLABORĂRI LA REVISTE şi ZIARE
1983/1984 – Revista Noastră / Focşani, coordonator prof. Petrache Dima;
1990/1992 – Ziarul Românul Liber / The Free Romanian, U.K. London
1998/2000 – Revista Salonul Literar/Focşani, Vrancea;
2000/2006 – Revista Saeculum, Focşani, Vrancea
10. DEBUTUL ABSOLUT: Cu poezie în Revista Noastră, Focşani, 1983;
11. DEBUTUL EDITORIAL: Cu romanul Careul Mare, Editura Nona, Piatra Neamţ, 2000 – Marele premiu al Concursului Naţional de proză „Mihail Sadoveanu”, ediţia a XIV-a noiembrie, 1999, Piatra Neamţ;
12. Cărţi publicate:
1. Simbol şi simbolizare indiană în sculptura lui Constantin Brâncuşi, Editura Salonul Literar, Focşani, 2001, teză de doctorat, 177 pagini;
2. Accepţia indiană a simbolului în opera lui Mihai Eminescu, Editura T, Iaşi, 2004, eseu, 74 pagini; >>> continuarea aici >>>


Autori rememoraţi, texte reînviate: AZI: Charles Baudelaire (1821-1867) Şi Panait Cerna (1881-1913)

Septembrie 11, 2007

CHARLES BAUDELAIRE (1821-1867) – s-au împlinit 140 de ani de la moartea lui. S-a născut, pe 9 aprilie 1821, la Paris (str. Hautefeuille, nr. 13), Charles-Pierre Baudelaire. Tatăl său, Joseph-Francois, avea 62 de ani(n. 1759), mama, Caroline Archenbaut-Defayis, 28 de ani(n. 1793). Pe 10 febr. 1827, tatăl moare – iar mama se recăsătoreşte cu Jacques Aupick , n. 1789, comandant de batalion, Cavaler al Ordinului Saint-Louis, Ofiţer al Legiunii de Onoare. Charles a dezaprobat gestul mamei:”Când ai un fiu ca mine – nu te recăsătoreşti”.
Ch.B. urmează Colegiul regal din Lyon, apoi Colegiul Louis-le-Grand – indisciplinat, dar premiat pentru versuri în latină. 18 aprilie, Ch.B. este eliminat, pentru insubordonare – va lua lecţii, pentru bacalaureat, în particular. Ia bacalaureatul, în aceeaşi zi în care Aupick este avansat general de brigadă.
Trăieşte izolat de părinţi. Se hotărăşte pentru cariera literară – frecventând medii boeme şi declasate. Întreţine relaţii cu Sarah la Louchette, prostituată din Cartierul Latin; boala contractată acum îi va provoca, în cele din urmă, moartea.
Familia hotărăşte să-l îmbarce pentru India; se va afla pe Insula Mauriţiu, apoi pe Réunion – dar îl convinge pe căpitanul navei să-i permită reîntoarcerea în Franţa. 1842 – revine la Paris – după majorat, moştenindu-şi tatăl adevărat – se stabileşte în Insula Saint Louis, pe cheiul Béthune, nr. 10 (azi:22). Continuă să frecventeze boema pariziană.>>> continuarea aici >>>


“Nacazanie silnim” – sau certare celor PUTERNICI (…prin scârţâitul, “de meserie”, al penei…) – de prof. dr. Adrian Botez

Septembrie 11, 2007

Am trimis, pe 4 aprilie 2007, unui cotidian (mai exact, unei anume ziariste-şefe!) focşănean de mare tiraj (de curând, nominalizat pentru premiul “Dumitru Tinu”, prin mânuţa “intelectissimului” domn Cristian Tudor Popescu – ceea ce nu echivalează, nicidecum, cu girul valorii autentice şi al moralităţii / spiritualităţii…) – luarea noastră de poziţie, faţă de blasfemierea organizată (cu „sediul” în Televiziunea Naţională Română – TVR-1…), împotriva lui Hristos (chiar în Săptămâna Patimilor!… – marţi, 3 aprilie 2007) şi, deci, a Sfintei Sărbători a Paştelui – iar reacţia ziaristei-şefe focşănene, proaspăt şi “trâmbiţos” cvasi-decorate (de către un “liber-cugetător”…), a fost:
a-în primă instanţă, extrem de binevoitoare, umană şi raţională (doamna ziarist-şef cu pricina făgăduia publicarea, în respectivul cotidian, a articolului de atitudine – cu nişte ajustări, doar, la capitolul „număr de semne”…),

b- pentru ca, la nici 24 de ore, aceeaşi ziaristă-şef, la semnalul/comanda supra-şefilor ei direcţi “din cerurile politicii”, să aibă o reacţie cu totul disproporţionată, acuzându-l, într-un subtext destul de ipocrit („Nu avem nimic împotriva criticilor la adresa emiunii, a invitaţilor sau a subiectului adus in discuţie ori a poziţiei dumneavoastră, privind emisiunea în cauză”), pe subsemnatul, că-şi permite să insulte „pe marii oameni de cultură ai României”(Iaru şi Mihaiu…) – şi „trăgându-l (pe subsemnatul) de urechi”, cu privire la limbajul folosit (atenţie!!!) de
subsemnatul, faţă de invitaţii emisiunii, dar neavând ABSOLUT NICIO OBIECŢIE, cu privire la limbajul (şi „ideatica”…) invitaţilor de pe postul naţional, faţă de Hristos!!! >>>>>>> Adrian Botez


Cuvânt duhovnicesc de dimineaţă: „Omul fără Dumnezeu…” – de preot prof. Ion Munteanu

Septembrie 11, 2007

De la întruparea Fiului lui Dumnezeu, omul e legat pe veci de Hristos – şi taina omului nu poate fi despărţită de taina lui Hristos. Dacă abordăm omul făcând abstracţie de Hristos, îl reducem pe om la statura şi valoarea sa de animal, îl desconsiderăm şi devalorizăm.”Noi suntem convinşi – spune Levi Strauss, unul din cercetătorii structuralismului anthropologic – că scopul ultimo al ştiinţei despre om este nu de a-l confirm ape om, ci de a-l dizolva”(1). Dezumanizarea la care asistăm astăzi are chiar această cauză principală: despărţirea omului de Hristos, de Dumnezeu. Iar “semnul vieţii noastre se descoperă numai atunci când ne descoperim rădăcinile noastre adânc înfipte în realitatea tainică, în Hristos”(2). Cu alte cuvinte, fără credinţa în Dumnezeu – viaţa omului e marcată de nonsense. Succesele şi bucuriile, truda lui, faptele sale bune – nu duc nicăieri, nu oferă nicio recompensă care să dureze şi care să-l mulţumească pe om, pentru totdeauna. Binele şi răul nu mai contează, fiindcă este suprimată conştiinţa, iar libertatea este şi ea fără conţinut, în absenţa lui Dumnezeu – şi nu are niciun rol, deoarece nu mai există responsabilitatea cu valoare eternă. Acolo unde nu e Dumnezeu, nu mai este nici om adevărat. Pierderea chipului lui Dumnezeu antrenează dispariţia omului adevărat, dezumanizează lumea, înmulţeşte demonizaţii. “Absenţei lui Dumnezeu I se substituie apăsătoarea prezenţă a unui obsedat de sine însuşi, a unui auto-idol”(3). Exacerbarea bunăstării materiale şi a belşugului e un semn al autoidolatrizării sau al iubirii de sine – cu consecinţe grave asupra echilibrului sufletesc al omului, iar concurenţa nemiloasă dintre el şi semeni îl abrutizează şi îl timorează, provocându-l să încerce orice pentru a-şi atinge scopul.Tot ceea ce a inventat omul şi a creat în ştiinţă, cultură, artă şi în primul rand în tehnică – toate mijloacele moderne, mecanice şi electronice, din toate domeniile – au fost create pentru uşurarea muncii şi ridicarea calitativă a nivelului vieţii omului. Dar acţionând în mod autonom şi crezându-se Dumnezeu, omul a pierdut>>>>>>> Ion Munteanu


Porni luceafărul…Debuturi şi reveniri – AZI debutează: Monica Ariton, clasa a XII-a G, Liceul Teoretic « Emil Botta »-Adjud

Septembrie 11, 2007

Refugiată-n Lumină
Lacrimi de argint îmi cad încet pe faţă,
Îngeri albi – Lumina
Aruncă picături de viaţă.
Cu fulgi mari, Lumina mă alină,
Zvârlind în al meu suflet bucăţi de rază lină.

Plânge Lumina cu lacrimi mari de gheaţă –
Ea ştie, simte durerea ce-mi sfâşie-astă faţă:
Vede cum sufletul mi-e tot mai mic şi-ngheaţă –
Tu, rază blândă, Soare – adu-mă iar la viaţă!

Şi-atunci când sufăr, la Ea alerg mereu,
Doar Ea poate-nţelege ce nu-nţeleg nici eu.
Cu-o adiere dulce îmi ia, vrăjit, durerea,

Doar Ea mai poate-aduce în sufletu-mi puterea. >>>>>>> Monica Ariton