Revista revistelor culturale

PRO-SAECULUM-Focşani, Anul VI, nr. 3(35) – martie 2007 – ca de obicei, are un conţinut bogat şi dens: remarcăm, cu osebire, interviul luat de Al Deşliu, lui Liviu Ioan STOICIU(VI) – “Conştiinţa actului de creaţie s-a transformat într-o conştiinţă a zădărniciei”, în care marele scriitor şi publicist, LIS, face dovada unei uluitor de amănunţite şi adânci cunoaşteri, atât a dedesubturilor vieţii culturale şi politice româneşti, cât şi a specificului fenomenului spiritual-cultural românesc post-revoluţionar, în general, şi a celui cultural-literar românesc contemporan, în particular:”În concluzie, dacă vrei să fii scriitor important, trebuie <<să te pui bine pe lângă N.Manolescu>>, nu să scoţi cărţi de valoare!” Un interesant eseu al lui D.R.Popescu, despre nemuritorul personaj histrionic, al literaturii cehe (şi contemporan, senin-dezarmant, cu toate catastrofele şi tiraniile lumii!) – bravul soldat Švejk –, un bine structurat studiu al Georgetei Adam, despre Ana Blandiana – şi altul al lui Lucian Bâgiu, despre Bogoiu, personajul lui Mihail Sebastian – poezie de Vicenţia Vara şi Lucia Dărămuş – o frumoasă parabolă în proză (Căprioara, de Daniel Dincă) şi multe prezentări de carte, unele chiar prin grilă comparatistică (ex. subtilul studiu al lui Mircea Dinutz, : O perspectivă, o viziune, doi autori şi două opere, despre cartea Anişoarei Piţu – Bovarismul celor doi Caragiale – 2005, judecată, comparatist, prin prisma mult anterioarei cărţi, din 1902, a lui Jules de Gaultier – Bovarismul) – semnatari: Constantin Coroiu, Maria Niţu, Adrian Botez, Constantin Cubleşan, Florentin Popescu, Gheorghe Istrate, Eugenia Gavriliu, Petru Ionescu. Remarcăm revenirea fulgurantului şi suculentului Jurnal de infern, al lui Florin Paraschiv.

SALONUL LITERARFocşani, Anul IX, nr. 61, martie 2007 – rămâne nu doar cea mai veche revistă post-revoluţionară vrânceană, ci şi o publicaţie cu totul onorabilă, extrem de greu “moşită”(prin strădania prof. Uşurelu şi a unui mic grup de entuziaşti…), în contemporaneitatea românească: un interviu, luat de cel care menţine în viaţă revista (profesorul Culiţă I.Uşurelu) – poetului şi eseistului creştin Theodor DAMIAN (la împlinirea vârstei de 55 de ani):”Eu acord întotdeauna oamenilor circumstanţe atenuante(…), cu atât mai mult dacă opera e de valoare, asta îmi spune că trebuie să fie ceva de valoare şi în mintea, sufletul, viaţa autorului, chiar dacă mie îmi scapă”; aniversări: Victor STEROM (70 de ani) şi prezentarea ultimei apariţii editoriale, semnate Victor Sterom: Praguri şi trepte – de Lucian Gruia – precum şi Şerban CODRIN LA 60 DE ANI, de Aureliu Goci; eseurile Tatianei Munteanu – Ironia – o necesitate a spiritului, respectiv cel al Marinelei Anghel – Românii – între sindromul Gulliver şi UE; eseul cu tentă biografică, Dragostea lui Petrarca, de C.I.Uşurelu; versuri de Ion Murgeanu, C. Badiu, Viorel Munteanu, Ludmila Rotăraş, Miljurko Vukadinovič (Yugoslavia) – proză de Adrian Botez, cronici literare de Florentin Popescu, N.D.Trifu, Adrian Botez. Binevenit, pentru dreapta amintire a scriitorilor vrânceni, calendarul – Oameni de seamă din Vrancea – octombrie-decembrie, precum şi o consistentă revistă a revistelor culturale, făcută, profesionist, de C.I.Uşurelu.

OGLINDA LITERARĂFocşani, Anul VI, nr. 63, martie 2007: reţine atenţia studiul de arhivă al celebrului, de acum, N.Georgescu – Eminescu, mereu nou, privind ARESTAREA, şi, în niciun caz, internarea… – lui Eminescu, cel devenit, ca ziarist, cel mai icomod om din România sec. XIX, pentru matrapazlâcurile politicienilor, contemporani lui…Apoi, deosebit, prin stil şi documentare erudită, studiul-eseu al lui Florin Paraschiv – Înalt destin oltenesc (“Să nu ne scutim de depănarea infernului oltenesc”…) – unde, printre altele, e vorba de un ţăran care e cât pe ce să pună, pentru presatul verzei în putină, Sărutul lui Brâncuşi…; versuri de Nadrei Novac, Natalia Cebanu, Paul Gorban, George Stanca, Aida Hancer, Geta Adam, Ion Nimerencu, Dan Taloş, N.Merişanu, Marin Ionel, Ion Miheci, Adrian Simion, ba chiar epigrame (care cum a dat Dumnezeu…) de Gh. Boieru ( a nu se crede că valoarea artistică înaltă se găseşte la toţi cei enumeraţi mai sus şi în toate textele lor!); secvenţe dintr-un Jurnal al lui Romul Munteanu; la rubrica Foileton, un “transcris”, foarte interesant, al Sesiunii C.P.U.N., din 9-14 martie 1990 – făcut nouă cunoscut de Gh. Neagu; eseuri foarte bune (din păcate, prea fragmentate, prin “va urma”…) ale lui Theodor Codreanu, Horia Pătraşcu, I. Popescu Brădiceni, Leo Butnaru, Ioana Petcu, Mircea Homescu, Anca Pîrîială. Prezentări de carte, semnate de : Valeria Manta-Tăicuţu, Daniela Luca etc. De evidenţiat traducerile lui I.D.Denciu, din suprarealiştii francezi (Breton, Péret, Char, Eluard).

ARDEALUL LITERAR – Deva, Anul VIII, număr triplu – 2,3,4 (30, 31, 32)/2006 – spiritul efervescent al regretatului Valeriu Bârgău se continuă, prin spiritul, mereu treaz şi sensibil al Marianei Pândaru-Bârgău; este păstrat viu, şi nu doar ca memorie, spiritul lui Valeriu Bârgău – prin dialogul cu Aurel Pantea; un vibrant, emoţionant prin avântatul său idealism, Apel pentru salvarea culturii române, semnat de 700 de scriitori(“Cultura română este dispreţuită de guvernanţi, care uită – din ignoranţă, calcul meschin, rău-voitor, din nepăsare – că România modernă a fost construită inclusiv de scriitori, de oameni de cultură(…) . Prin noi, prin marile valori româneşti, ţara noastră, în timp, poate să-şi schimbe imaginea în lume, care, se ştie, la ora actuală, este execrabilă(…). Numai fiind solidari, vom deveni puternici(…). Ora noastră se apropie!”); Fişele unui memorialist, semnate de unul dintre puţinii autentici şi oneşti critici români contemporani, Gheorghe Grigurcu; eseul Unicul Nichita, de Ioan Evu; versuri semnate de Ştefan Dincă, Vasile Romanciuc, Mircea Stâncel, Mariana Pândaru, George Lixandru, Florica Madrich (Viena), Silvia Butnaru, Eugen Evu, Victor Sterom, Theodor Damian, Liviu Ioan Stoiciu, George Nimigeanu, Cătălin Marleneanu, Adriana Lascău, Carmen Steiciuc, Iv Martinovici, Daniela Bullas, George Holobâcă, Ovidiu Băjan, Mariana Zavati Gardner (Anglia), Irina Roxana Georgescu, Nuţa Crăciun; proză de Radu Liviu Bardan, Raisa Boiangiu; comemorare Labiş (Amintiri cu Nicolae Labiş), de Clemete Costandin – la care se alătură Mărturiile unui coleg la 50 de ani de la moartea lui N. Labiş, ale lui Florentin Popescu; o impresionantă şi Scurtă mărturisire către Nic, a lui Liviu Ioan Stoiciu; comemorare Onisifor Ghibu, de Gligor Haşa (cel mai harnic recenzent de carte al revistei – care, printre altele, este şi autorul unei cronici de excepţie, a cărţii Moţa – pagini de viaţă: file de istorie, de Valentin Orga); prezentări de carte, semnate de: Constantin Stancu, Ioan Suciu, Adrian Botez, Eugen Evu, Miron Ţic, Florin Ţene, Petrică Birău; trei articole despre nedreapta soartă a aromânilor, semnate Adrian Botez; o foarte densă revistă a revistelor de cultură. Totul dă imaginea unei reviste care, departe de a avea complexul provinciei, uneşte, “în cuget şi simţire” – Ardealul, Moldova şi Ţara Românească…Ba chiar şi diaspora românească…

ILUSTRAŢIA CULTURALĂ Buzău, Anul I, nr. 1: încă nu putem să ne dăm seama dacă aripile acestei nou-născute reviste sunt de vultur sau…doar de hârtie! George Lixandru, autorul şi regizorul ei, încearcă să ne convingă de “viitorul de aur” al copilului său: după un articol programatic ILustraţia literaturii (semnat, fireşte: George Lixandru…), urmează studii, eseuri, prezentări de carte, de Adrian Botez sau Virgil Răileanu – dar şi de elevi (Raluca Marin, Larisa Dumitru…); versuri de Dumitru Pricop, Constantin Ghiniţă, Paul Spirescu. Formatul de Magazin impietează, destul de grav, asupra seriozităţii intelectuale, la care, neîndoielnic, râvneşte revista. Să mai vedem…

REVISTA NOASTRĂ – a Colegiului Naţional “Unirea”-Focşani: impune, ca de fiecare dată când apare, prin înalta ţinută intelectuală (dar şi prin bunul-gust, desăvârşit, al “formei”!) – a tot ce se scrie, de către profesori sau elevi, deopotrivă.; numărul este închinat titanului-istoric al religiilor şi de tot straniu scriitor (unic, în felul său – şi creator de stil!) – MIRCEA ELIADE. Semnează studii, eseuri, articole – aproape toate memorabile : profesorii Mircea Dinutz, Toader Aioanei, Florinel Agafiţei ( studii de excepţie!) – I.D.Denciu, Daniela Plăiaşu, Elena Soare, Claudiu Lepădatu, Vasile Iorga – dar şi elevi cu har scriitoricesc şi chiar hermeneutic: Ana-Maria Trandafir (clasa a XI-a D), Livia Andreea Lupşa(clasa a X-a F), Octavian Cojocea (clasa a X-a F), Iuliana Diac (clasa a X-a C), Ştefana Stoica (clasa a X-a E), Laura Ionescu (clasa a X-a A), Mihaela Prodan (clasa a XII-a E), Andra Hanţă (clasa a XII-a E); remarcăm, la rubrica Dintre sute de catarge, versurile şi proza poetică ale Ioanei Alexandru, clasa a IX-a E.

PURURI TÂNĂR – Anul II, nr. 3-4 – subintitulată “revistă de atitudine şi informaţie a elevilor şi cadrelor didactice de la Grupul Şcolar Odobeşti” – apare sub îndrumarea profesorului Culiţă I.Uşurelu – care, în chiar prima pagină, proclamă, parafrazându-l pe Apostolul Pavel: “Dacă educaţie nu e, nimic nu e!”Titlul revistei trimiţând la versul eminescian, este firesc ca Eminescu să fie prezent, în pagină, cu o biografie bine întocmită, de un elev (sau elevă?) : Alexăndroiu I. (clasa a X-a A); pe lângă meritul de a prezenta realizările proprii (manageriale şi literare, deopotrivă) ale liceului-grup şcolar odobeştean, revista are deschiderea generoasă (şi necesară!) şi către alte zone de creaţie şcolară vrânceană (putându-se sugera un veritabil “schimb de experienţă”): sunt prezente, în paginile revistei, creaţiile literare ale cenaclului revistei “Contraatac”-Adjud şi ale elevilor Liceului “Duiliu Zamfirescu”- Odobeşti. Orice realizare a elevilor, prin pagină de revistă (chiar dacă, firesc, nu oferă, deocamdată, semne de deplinătate! – doar nu avem de-a face cu “rezervaţiile” de “precoci”, academicieni la 4 ani… – ci cu copii normali, majoritatea născuţi-crescuţi-înălţaţi, cu sfioşenie şi bun-simţ – între livezile, de lângă apele limpezi şi de sub domoalele dealuri ale satelor vrâncene…), trebuie apărată – şi, în niciun caz, bagatelizată: sub firavele mlădiţe expresive, se poate ascunde (şi aşa şi sperăm să fie – din toată inima sperăm! – pentru colegii noştri odobeşteni!) Statura, Impozantă şi Mândră, a Copacului Personalităţii OMULUI ÎNTREG, de care au nevoie, ţară şi lume, EGAL! – cu atâta foc…(A.B.)

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: