Personalităţi contemporane ale Adjudului: prof. dr. CONSTANTIN FROSIN

I-CONSTANTIN FROSIN, Profesor universitar şi scriitor

Profesia de bază a lui Constantin FROSIN, este cea de profesor. A practicat-o timp de 8 ani la un liceu, apoi 9 ani la o Universitate de stat, iar din 2000, la o Universitate particulară: Universitatea <Danubius> din Galaţi.

Vom da cuvântul celor în drept să-l aprecieze, neţinând cont de opiniile neavizate ale celor care ori nu-i înţeleg, ori nu-i apreciază multitudinea de preocupări care se integrează, însă, perfect, cu nobila profesiune de dascăl.

Student fiind, a concurat pentru o bursă de 4 ani la Sorbona, care i-a fost, însă, refuzată din două motive: nu avea funcţie în cadrul CUASCR Bucureşti şi nu era membru de partid (la 22 ani !). Desigur, bursa a fost obţinută de nepotul unui membru marcant al CC al PCR, dar cum Nomina odiosa

Redăm, în continuare, textul acestei recomandări, care a marcat parcursul intelectual şi cariera universitară a lui C. F. : „ Je soussigné Claude LUMEDILUNA, Lecteur de français à la Faculté des Lettres de Bucarest, atteste que l’étudiant Frosin Constantin de II e année, groupe 610, qui a suivi mon cours spécial de stylistique, me paraît apte à présenter avec de grandes chances de succès, notamment par ses capacités dans l’expression orale, le concours pour l’obtention d’une Bourse d’études en France”.

Teza de licenţă i-a fost apreciată cu nota maximă: 10 (zece) şi soldată cu publicarea în faimosul Buletin al Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti din România (1977) – singura teză de licenţă publicată din anul său de studii… Oricum, deşi era dorit atât de Catedra de Literatură cât şi de cea de Limbă, nu a putut rămâne ca Asistent, deoarece apăruse, în chiar anul absolvirii sale, un nenorocit de Decret 51 (sau 53 ?!), care îi obliga pe absolvenţi, indiferent de valoarea lor, să meargă la post, timp de trei ani de zile.

A obţinut titlul de Doctor în Filologie cu o Teză intitulată: <Schimbarea limbii, schimbarea scriiturii ?> coordonată de Preşedintele Academiei Române, prof. univ. dr. Eugen SIMION, care a făcut o excepţie şi, deşi combătuse pe toate fronturile acordarea de distincţii pompoase gen Cum Laudae etc., a consimţit totuşi să-i acorde lui C. F. calificativul Foarte Bine, şi distincţia Magna cum Laudae. Respectiva teză a fost publicată de Editura Eminescu în anul 2000 şi a întrunit sufragiile specialiştilor şi ale presei literare.

Spuneam, însă, că preferăm să dăm cuvântul celor care îl pot aprecia cu adevărat pe Prof. univ. dr. Constantin FROSIN:

Iată ce spune, în 2004, dna Françoise WUILMART, Directoarea centrului European de Traducere Literară: « (…) J’ai en effet pu me rendre compte des compétences de Monsieur Constantin FROSIN en matière de traduction et, plus généralement, en langue et culture française. La revue GRAI dédiée à la Traduction, qu’il a personnellement coordonnée, m’a persuadée de ses dons et de ses talents en la matière, mais aussi du sérieux de ses entreprises et de la qualité de ses performances. » (Probabil că alegerea lui C. F. ca Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti, nu a fost o întâmplare…)

Rigurosul şi extrem de exigentul critic literar Paul VAN MELLE, Directorul revistei – considerate de referinţă – INEDIT NOUVEAU, îl apreciază astfel pe C. F. :

« M. Constantin FROSIN est sans doute l’un de ceux qui portent le plus haut dans nos pays d’Europe occidentale la culture millénaire de la Roumanie. Ses travaux, aux plans des essais littéraires et plus particulièrement encore de la traduction des grands écrivains roumains, classique et contemporains, sont pour nous une précieuse contribution à la construction de l’Europe nouvelle que nous souhaitons tous.

Il est certain que cet homme de culture, qui n’a pas hésité à se faire ambassadeur de la francophonie en France et en d’autres pays de l’Union Européenne, constitue une chance pour l’avenir de nos nations respectives dans l’esprit d’une Europe multinationale et surtout multiculturelle, qui va représenter bientôt une puissance dont les autres continents devront tenir compte, dans une entente et une amitié que nous souhaitons tous.

L’on comprendra certainement l’atout que peut constituer, pour tous les gens de culture, le travail acharné d’un Constantin FROSIN traduisant aussi bien EMINESCU que CARAGIALE et bien d’autres, et qui peut également, à l’inverse, traduire et faire connaître en Roumanie les cultures de toute la Francophonie. Cet intellectuel exceptionnel pour la culture de nos deux pays, est important pour les chances d’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne. »

Dl. Joël CONTE, Preşedinte al Asociaţiei <Rencontres Européennes>, Secretar General al Academiei Francofone, se pronunţă şi el în termeni pozitivi despre activitatea lui C. F. : « Depuis plusieurs années, j’ai l’honneur et le plaisir de côtoyer le Professeur Constantin FROSIN, et j’ai appris à découvrir un être exceptionnel, sachant représenter dignement les Lettres roumaines en Francophonie.

Mon premier contact présageait déjà les futurs liens qui se sont mis en place par la suite. Le Festival-Colloque International de l’Enfant-Poète a eu lieu en avril 1996, dans la ville de Galati, chère à notre éminent Professeur, qui s’est chargé de l’organisation de cette remarquable manifestation culturelle qui a duré trois jours.

Depuis sa production littéraire francophone – d’une richesse fantastique, à son activité poétique et littéraire de plus en plus étendue, il se positionne comme un bâtisseur de cette Europe, à laquelle nous aspirons tous, réunissant des cultures aussi différentes que complémentaires.

La Roumanie a une chance inouïe de disposer de tels talents qui savent se mettre au service des grandes œuvres et des grands desseins.

Dans ce contexte, j’apprécie les rapports entretenus avec le monde culturel roumain, avec le Professeur Constantin FROSIN – un parfait pédagogue et homme de culture, de même qu’un intellectuel accompli. »

Dicţionarul General al Literaturii Române de la origini până în prezent (operă a Academiei Române), scrie următoarele despre Teza de Doctorat a Profesorului C. F., Schimbarea limbii nu înseamnă schimbarea la faţă (2000): < (…) abordează o problemă extrem de subtilă – apartenenţa sau nonapartenenţa la cultura română a scriitorilor care scriu în altă limbă. Lucrarea discută două aspecte: modul în care un scriitor se situează între limba română şi limba de adopţie (Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu sunt autorii în jurul cărora se încearcă demonstraţia) şi în ce măsură şi cum o anumită scriitură este capabilă să conserve simptomele apartenenţei unui scriitor la un anume grup etnic. C. F. pare să adopte teza lui G. Ibrăileanu privind componenţa inalienabilă a specificului naţional. El împărtăşeşte ideea că ceea ce este valabil pentru începuturile literaturii noastre trebuie acceptat şi pentru vârsta ei de azi. Dacă se admite că există o literatură română în limba slavonă, greacă ori latină, ar trebui admisă existenţa unei literaturi române în franceză, engleză, spaniolă, etc. >

Despre cartea Profesorului C. F.: La Traduction entre Mythe et Réalité, temutul Paul VAN MELLE scrie: « L’essai est un art difficile, car il oscille toujours entre science et plaidoyer. Un spécialiste de cette ambiguïté, Constantin FROSIN, après une somme de traductions du roumain en français et vice-versa, des dictionnaires spécialisés et des recueils de poèmes, publie cette fois La Traduction entre Mythe et Réalitéun ensemble d’articles, de cours, d’exercices pratiques et même de polémiques plutôt sévères. En particulier (c’est le côté plaidoyer), il s’en prend à d’autres traducteurs, pas moins que Ionesco, par exemple. Par ailleurs, il fait de ce livre une véritable „défense et illustration de la langue française”, dans la fidélité à du Bellay, partant de l’utile rappel que le roumain est une langue latine. Par ailleurs, il intègre deux contributions belges, l’une de Françoise WUILMART, traductrice bien connue, l’autre de votre serviteur.

Il ne cache pas non plus les difficultés et les pièges de l’auto traduction. Tout en considérant que traduire est le meilleur moyen de valorisation des trésors de la spiritualité roumaine et de leur restitution à l’universalité. Ce qui d’ailleurs est valable pour toute langue de la planète ! Enfin, il termine par des morceaux choisis d’auteurs roumains classiques et contemporains.”

Trebuie subliniat că Dicţionarul de Argou Francez-Român (editura Nemira, Bucureşti, 1995), primul de acest fel în România, a lui Constantin FROSIN, figurează în Bibliografia obiectului Tehnici de traducere fundamentală a Facultăţii de LMA (Limbi Moderne Aplicate) a Universităţii din Cluj. Iată ce spune despre această lucrare revista NUOVE LETTERE (Neapole): « L’autore, professore din Lingua e letteratura francese all’Università di Galati, ha costruito questo dizionario basandosi sulla sua attività di traduttore dal francese in rumeno di autori classici comme Balzac, Hugo, Zola, Céline, Queneau. Come lui stesso scrive nell’introduzione, è una „modeste tentative de réunir les traits les plus saillants de l’argot français, d’enregimenter celui-ci parmi les connaissances de langue française qu’on peut offrir au lecteur roumain, est loin d’être un tableau exhaustif”. Esso raccoglie anché espressioni che sono pressocché intraducibili in francese e che Constantin FROSIN ha cercato di rendere nella sua lingua, il rumeno, salvandone la freschezza. „ L’argot a cessé d’être un phénomène de langue, pour devenir une langue phénomènale”. Compie un lavoro non solo di traduzione, ma anché di interpretazione e in alcuni casi, di invenzione linguistica in ossequio alla concezione che una lingua si inventa continuamente. E più che un dizionario, il frutto din una riflessione accurata e che non si rivolge solo agli specialisti ma anché a chi ha voglia di conoscere la libertà di una lingua. »

Constantin FROSIN face parte acum din foarte puţinii români care au fost înnobilaţi de Ministerul Educaţiei Naţionale din Franţa, cu titlul de OFIŢER al Ordinului Laurilor Academici, pentru servicii aduse culturii franceze.

Constantin FROSIN a fost, de curând, invitat să facă parte din Consiliul de redacţie al revistei editate de Asociaţia Internaţională l’Europe Plurilingue, alături de nume ilustre, ca: Jaakoo A. AHOKAS, Profesor emerit, Finlanda; Jens Kr. ANDERSEN, Kobenhavns Universitet, Danemarca; Penelope CALLIABETSOU, Universitatea din Atena, Grecia; Joao CORREA-CARDOZO, Universitatea din Coimbra, Portugalia; Rose-Marie FRANCOIS, Scriitor, Liège, Belgia; Brigitte GABBAI, Universitatea Paris XII, Franţa; Jacob KORNBECK, Traducător la Comisia Europeană, Bruxelles; Santiago MONTOBBIO, Scriitor, Barcelona, Spania; Norberto Luis ROMERO, Scriitor, Madrid, Spania; Gerard M. WILLEMS, Facultet Educatie Nijmegen, Ţările de Jos, Angelo BONAVITA, Ghid-Interpret şi Pictor, Italia. De remarcat că Preşedinta acestei Asociaţii, dna Nadine DORMOY, este Profesor la Sorbona.

Desigur, lucrările lui Constantin FROSIN apar în Bibliografia Bibliotecii Naţionale a Franţei, ca şi lucrările celor pe care i-a tradus în limba franceză.

*

II CONSTANTIN FROSIN – TRADUCĂTOR

Probabil cea mai importantă activitate a lui Constantin FROSIN, atât în plan naţional, cât şi internaţional. La data de 20 martie 2006, de exemplu, dată în jurul căreia s-a terminat activitatea de documentare pentru site –il lui C. F., opera de traducător (!) a acestuia număra cca 130 titluri, din care cca 1/3 în edituri francofone. Importanţa acestei activităţi rezidă în aceea că, numele său fiind o garanţie de seriozitate şi calitate a lucrului bine făcut, operele traduse de el sunt promovate în Francofonie (63 state la data susmenţionată), ceea ce înseamnă, implicit, o promovare a valorilor culturii, artei şi spiritualităţii româneşti peste hotare, o recunoaştere a acestora în acele organe culturale care dau tonul peste tot în lume: revistele culturale, ministere, asociaţii şi societăţi culturale şi literare etc.

Vom proceda ca şi în celelalte secţiuni: vom da cuvântul celor mai credibile personalităţi literare naţionale şi internaţionale, care îl vor prezenta pe Constantin FROSIN astfel, încât să nu mai existe dubii asupra valorii demersurilor sale (şi) ca traducător. Dând Cezarului ce este al Cezarului, vom începe cu Preşedintele Academiei Române, dl EUGEN SIMION: <Recomand pentru tipărire traducerile din ION BARBU făcute de dl Constantin FROSIN, profesor de limba franceză la Universitatea din Galaţi. Domnul C. F. este el însuşi poet şi scrie direct în franceză. Cunoaşte bine subtilităţile unei limbi reputate pentru rigiditatea ei. Impresia mea este că el reuşeşte să traducă sugestiv pe intraductibilul BARBU. Este, oricum, o aventură. Dl FROSIN şi-o asumă şi, după toate aparenţele, o duce bine la capăt. Sunt, realmente, impresionat de efortul lui de a transpune versul muzical şi ermetic din Joc secund în limbajul, primejdios prin exactitatea lui – al poeziei franceze.>

În aceeaşi ordine de mărime a valorilor, vom cita din scrisoarea dlui JEAN DUTOURD, membru al Academiei Franceze: « Merci de m’avoir envoyé les Sonnets d’EMINESCU. Votre traduction est un petit cadeau que vous faites à la littérature française. (…) A vous, avec mes bien cordiales pensées. »

Jean-Claude PERISSET, Nunţiu Apostolic (la Nunţiatura Apostolică din România), afirmă, într-o scrisoare către Lucian TEODOSIU, căruia C. F. i-a tradus volumul O ZI DIN VIAŢA MEA : « Durant mon dernier passage à Iasi, pour l’inauguration de l’Exposition de photos de la Visite du Saint-Père en Roumanie, vous avez eu l’amabilité de m’offrir le recueil de vos poèmes Une journée, ma vie, si bien traduit par Constantin FROSIN, que j’ai déjà commencé à goûter, comme on savoure quelque chose de précieux et de rare. »

O supremă personalitate a poeziei franceze actuale, dl Jacques CHARPENTREAU, Directorul Casei de Poezie din Paris, scrie referitor la volumul POÈMES, tradus de C. F. din opera lui MARIN SORESCU : « Marin SORESCU, Poèmes. Traduits du roumain par Constantin FROSIN. Présentation d’Eugen SIMION. Né en 1936, Marin SORESCU est en Roumanie un poète d’autant plus célèbre qu’il fut un temps, sous le nouveau régime, Ministre de la Culture. Cette traduction paraît bien justifier sa renommée. »

Tot cu referire la Marin SORESCU, se exprimă şi Paul VAN MELLE, în celebra sa revistă INEDIT (din decembrie 1995): « J’ai (…) toujours demandé des traductions nouvelles, où il excellait. Ce qui se révèle encore avec les Poèmes qu’il publie d’un de ses compatriotes, Marin Sorescu, bien connu et à juste titre dans toute l’Europe Centrale. Traduction excellente selon l’académicien Eugen SIMION, ce qui confirme mon impression première. »

Vom reveni asupra acestui virulent critic, însă vom da acum cuvântul unor autori români, care i-au cunoscut activitatea de traducător, ca şi lucrările traduse de el – cel puţin unele dintre ele. Astfel, Bogdan GHIU, în articolul Urmuz – descoperit în Europa, apărut în Jurnalul Naţional din 25 martie 2002, pag. 14, scria: < Urmuz mai fusese publicat, şi nu doar o dată, dar ediţia despre care vorbim a alăturat textului românesc şi două excelente variante în engleză şi franceză, impecabil realizate (date fiind dificultăţile originalului) de Stavros DELIGIORGIS şi, respectiv, Constantin FROSIN.

Recent, unul din cei mai avizaţi critici din Francofonie, belgianul Paul VAN MELLE, a publicat în revista sa INEDIT NOUVEAU, o recenzie elogioasă, care constituie o pătrundere, chiar dacă târzie, a lui URMUZ în conştiinţa literară europeană, dar şi o recunoaştere implicită a valorii deosebite a variantei în limba franceză, realizate de C. FROSIN.>

Un alt reputat critic şi om de cultură, profund psihanalist pe deasupra, Valentin PROTOPOPESCU, îi consacră lui Constantin FROSIN două articole, unul în revista RADIO ROMÂNIA, altul în Observatorul Literar. Vom cita acum din articolul rezumativ apărut în revista Radio România: < (…) Constantin FROSIN este, înainte de orice, un teribil traducător de literatură română în limba franceză, printre scriitorii tălmăciţi rătăcindu-se şi EMINESCU, şi URMUZ, şi CARAGIALE, şi ION BARBU, şi Marin Sorescu… Eseurile cuprinse în Du Non Sens au Paradoxe, se circumscriu unui unic şi constant interes: a promova, a interpreta şi apăra pe marii autori ai culturii române. Încercările despre (…) mărturisesc toate nevoia autorului de a-şi defini raporturile cu actul tălmăcirii, întru căutarea unei explicaţii apte să confere legitimitate spirituală intenselor sale eforturi. Plecând de la observaţia cioraniană, cum că <… il faut plus de reflexion pour traduire que pour créer>, C. F. elaborează o extrem de interesantă anatomie a actului de traducere, cântărind, cu o precizie de farmaceut îndrăgostit de gramajele substanţelor, o sumedenie de aspecte şi elemente tehnice constituente tălmăcirii. De netrecut cu vederea sunt, în economia volumului de faţă, şi cele trei schiţe inedite ale lui Conu’ Iancu, precum şi nuvela Kir Ianulea, traduse excepţional în limba lui Mallarmé. Acestea reprezintă mostre de lucru bine făcut, exerciţii ale unei excelenţe surprinzătoare dar meritate, căci această graţie de a săvârşi inspirat şi netrădător o traducere, ţine de un imens potenţial de muncă şi dedicaţie profesională.

(…) Eseurile dedicate lui Cioran strălucesc printr-o fineţe a observaţiei ce provine, neîndoielnic, dintr-o extrem de intimă şi aplicată cunoaştere a stilisticii lui Descartes, căci, mânuind o extraordinară franceză, C. F. ştie mai bine şi mai adânc decât mulţi alţii în ce constă savoir faire –ul teribilului moralist.

(…) Un lucru e cert: umanistul autor gălăţean este un intelectual superior, un ins care, dedat la subtilităţile gândului, ştie întotdeauna cum să-şi argumenteze afirmaţiile, nefăcând însă niciodată apel la superficiala comoditate a recursului la sofisme.

Fără să fie filosof de profesie ori de adopţie, Constantin FROSIN scrie cu rigoarea unui logician metamorfozat în gramatician şi cu dezinvoltura unui scientist convertit la literatură.>

In Prefaţa sa la Les Poètes roumains à l’honneur, Louis DELORME, Director al revistei-antologie Soif de Mots, notează: « Constantin FROSIN, qui écrit ses textes en notre langue, a traduit pour nous les plus éminents de ses compatriotes. Qu’il en soit chaleureusement remercié ! Ce n’est pas simple de restituer la pensée d’une langue dans une autre, de ne trahir ni l’esprit, ni la lettre. En poésie, la forme est tout aussi importante que le fond. Respecter le mot à mot, les tournures, les images, la personnalité d’un auteur et, si possible, les particularismes des deux langues, n’est possible que si le traducteur a la parfaite maîtrise de l’auteur et du récepteur, s’il parvient à ajuster l’un l’autre, un peu comme des vases communicants, au point que l’osmose se fasse pleine et entière, sans rien perdre et rien ajouter. »

Eugen SIMION, în Postfaţa la lucrarea: <Schimbarea limbii nu înseamnă schimbarea scriiturii>, afirmă: < Profesorul Constantin FROSIN, poet de limbă franceză şi traducător din română în franceză, abordează în această lucrare o temă rareori consultată: schimbarea limbii. (…) Lucrarea este, de fapt, un lung eseu, cu multe idei şi, uneori, cu formule excelente. Dl Constantin FROSIN este, în mod evident, un om talentat, cultivat şi are ceea ce se cheamă capacitate de expresie. Remarc faptul că această carte este bine gândită, admirabil scrisă, plină de fantezie şi plină de idei, căci autorul ei se mişcă uşor în mai multe culturi şi ştie să-şi pună bine în pagină ideile.>

Dna Nadine DORMOY, Preşedinta Asociaţiei l’Europe Plurilingue (Paris), scrie în revista asociaţiei, pe Internet: « Constantin FROSIN, La Traduction entre Mythe et Réalité, éditions Le Brontosaure, 2003.

Constantin FROSIN, qui est connu pour ses traductions de poètes roumains, analyse avec talent à la fois la possibilité et l’impossibilité de la traduction littéraire. L’auteur est aussi un ardent défenseur de la francophonie et nous rappelle que la Roumanie fait partie des pays membres de l’association des pays francophones. Il donne des conseils et des exemples utiles pour effectuer des traductions réussies, quelles que soient les langues concernées. Ses réflexions pédagogiques s’adressent autant aux enseignants qu’aux élèves. Elles sont une invitation éloquente et efficace au plurilinguisme européen. »

Cum am promis deja, vom da pe larg cuvântul lui Paul VAN MELLE, care a consemnat cu delicii şi superlative aproape toate traducerile realizate de C. F. (citatele şi extrasele sunt luate aleatoriu):

« Tout en vous aimant, un poète peut vous trahir, vous surprendre, vous noyer dans son jeu. Le Roumain francophone Constantin FROSIN se confie mieux ici (…). Voici enfin des textes où ce faux extraverti se livre en des confidences qui ne le cachent plus. Le voici enfin digne des excellentes traductions qu’il réalise pour les grands classiques de la littérature roumaine et pour plusieurs éditeurs, tant roumains que français. » (in INEDIT, no. 121).

« C’est la revue ANTARES qui, de surcroît, grâce à l’excellent traducteur Constantin FROSIN, n’hésite pas à publier à l’occasion quelques poètes roumains en français : Tudor Arghezi, Virgil Mazilescu, Stefan Augustin Doinas et Gellu Naum, par exemple. » ( in INEDIT, no. 125).

« La traduction du chef-d’œuvre de MIHAI EMINESCU (dont j’ai parlé dans notre no. 73) me permet d’aller un peu plus loin dans mon appréciation. Ce poème, Hypérion, figurait déjà dans l’anthologie traduite par Elisabeta ISANOS. La version que publie FROSIN, considérée par comparaison, est manifestement plus moderne, plus vivante et surtout plus accessible au lecteur d’aujourd’hui. La langue ne s’embarrasse plus des tournures trop romantiques du temps d’Eminescu lui-même. C’est un bien, car le plus grand poète roumain aurait certes évolué lui aussi dans ce sens, s’il avait vécu aujourd’hui. (…) Le travail de Constantin FROSIN est précieux pour faire connaître un poète du passé roumain. » (in INEDIT, no. 114).

« Le double recueil de FROSIN : Après l’amour et A la belle étoilel’auteur s’y révèle bien meilleur connaisseur de la langue française et de ses secrets d’humour et de fantaisie que par le passé. Je dois supposer que, à force d’écrire et de traduire en français, il a fini par presque devenir français. » (in INEDIT, no. 166).

Constantin FROSIN a participat la mai multe reviste francophone dedicate traducerii, dintre care menţionăm : RegArt, Parterre Verbal, L’Arbre à Paroles, etc.

Desigur, o activitate care se întinde din 1990 până astăzi, presupune foarte multe ecouri şi aprecieri, dar nici proiectul de site, nici cel de lucrare tipărită (propunerea a venit din partea unor colaboratori şi buni amici), nu sunt compatibile cu dimensiuni exagerate, drept care această secţiune, chiar cu riscul de a fi incompletă, se încheie aici, nu înainte de a-l cita, încă o dată, pe Paul VAN MELLE : « P r a t i q u e m e n t, toutes les traductions du roumain qui nous arrivent, sont dués à Constantin FROSIN, Professeur à Galati ! »

*

III – CURRICULUM VITAE

1. Numele şi prenumele : Constantin C. FROSIN

2. Gradul didactic: Prof. univ. dr.

3. Data şi locul naşterii : 12 octombrie 1952, Herăstrău, Vrancea

4. Situaţia familială : căsătorit, un copil

5. 5. Studii preuniversitare : clasele I-VIII : Şc. Gen. Stejaru, jud. Neamţ (1959-1967)

clasele IX-XI : Liceul Teoretic Bicaz, jud. Neamţ (1967-1971)

clasa a XII-a : Lic. Teoretic Adjud, jud. Vrancea (1970-1971)

6. Studii universitare : an I : Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Franceză-Rusă (1972-1973)

anii II-IV : Univ. din Bucureşti, Franceză-Italiană (1973-1976)

(media la examenul de Licenţă : 10 (zece)

7. Doctorat în specialitatea : Filologie, calif., distincţie : MAGNA CUM LAUDAE

8. Titlul Tezei de Doctorat : ‘’Schimbarea limbii, schimbarea scriiturii ?’’– coordonator Preşedintele

Academiei Române, Prof. Dr. Eugen SIMION

9. Activitatea în învăţământ : Preuniversitar :

prof. limba franceză la Lic. Teoretic Adjud, 1976 – 1980

traducător principal la S. N. Galaţi (C. I. N.), 1980-1983

traducător principal la ICEPRONAV Galaţi, 1983-1986

prof. limba franceză la Lic. Agroind. No. 1 Adjud, 1986-1990

editor profesionist, ed. Porto-Franco, 1990-1992

jurnalist-publicist la publicaţiile Porto-Franco, Viaţa Liberă şi altele din ţara

editor profesionist, ed. Alma, 1992-1993.

În plan universitar : Lector titular la Univ. ‘’Dunărea de Jos’’ – Galaţi de la 1 oct. 1993 (după ce, în anul univ. 1992-1993, a fost lector asociat).

10. Instituţia unde lucrează : Univ. ‘’DANUBIUS’’ din Galaţi, unde este Decan al Fac.de Comunicare şi

Relaţii Publice

11. Domenii de competenţă : 1. Tehnica şi arta traducerii

2. Stil şi stilistică

3. Argoul francez ; publicat primul dicţionar de acest fel –1996

4. Literatura română de expresie francezăTeza de Doctorat

5. Atestat de Consilier Editorial (din anul 1992)

6. Atestat de Ziarist Profesionist (membru AZR din 1991)

7. Expert în problemele Francofoniei

12. Funcţii administrative : Preşedintele Filialei româneşti a Academiei Francofone

Reprezentant în România al Academiei Internaţionale din Luteţia, al ADELF (Association Des Ecrivains de Langue Française), al Uniunii Internaţionale a Presei Ştiinţifice, etc).

13. Numărul lucrărilor publicate : în reviste :

peste 300 poeme proprii în revistele din Francofonie

peste 70 eseuri în reviste străine, peste 100 în cele româneşti

peste 70 scriitori francofoni traduşi în revistele româneşti

peste 80 scriitori români traduşi în revistele francofone, etc.

14. Număr volume publicate în edituri :

8 volume de literatură franceză traduse în limba română

16 volume de poezie proprie, din care doar 6 apărute în România, multe premiate

peste 100 volume traduse din română în franceză

primul Dicţionar de Argou Francez-Român apărut în România (editura Nemira, 1996)

Dicţionar Francez-Român (predat editurii Porto Franco în 1992)

Art et Techniques de la Traduction, Stylistique et Terminologie de l’Economique, plus Teza de Doctorat (printre altele) – publicate în total, lucrări cu caracter ştiinţific : 20

15. Publicistică – publicat poeme, eseuri, traduceri în peste 400 numere de reviste din Francofonie şi în mai toate revistele de cultură din România, începând din anul 1990.

16. Membru al : A.D.E.L.F.(Association des Ecrivains d’Expression Française)

S.P.A.F. (Société des Poètes et Artistes de France)

S.P.F. (Société des Poètes de France)

Membru Corespondent al Academiei Europene

Académie Francophone

Académie Internationale de Lutèce

PEN CLUB Francez

PEN CLUB Belgian

Membru al colectivului de redacţie al revistelor NUOVE LETTERE (Italia), LE COURRIER FRANCOPHONE (Franţa), al revistelor româneşti : REVISTA V, ORFEU, DANUBIUS, FOI PENTRU MINTE ŞI SUFLET, GENEZE, ŞCOALA GĂLĂŢEANĂ, SAECULUM, DOMINUS, DUNĂREA DE JOS, GRAI, Le Droit International, notre Avenir, Danubius Universitas, etc.

18. PREMII : MEDALIA PARLAMENTULUI EUROPEAN, 1995

Premiul pentru Traduceri al Fundaţiei Franco-Române FRONDE, 1994

Premiul Municipiului Galaţi, 1995

Premiul de Excelenţă al editurii Haiku, Bucureşti, 1996

Premiul ORION pentru Arta Traducerii, 1996

Premiul de Excelenţă al editurii Haiku, Bucureşti, 1997

Médaille d’Argent du Rayonnement Culturel (conferită de

La Renaissance Française, patronată de Preşedintele Franţei, J. CHIRAC)

Medalia Jubiliară MATSUO BASHO, 1995

Premiul Special al Cotidianului VIAŢA LIBERĂ, 1998

Premiul Municipiului Galaţi, 1998

Marele Premiu al Academiei Francofone, 1999

Medalia de Aur a Academiei Internaţionale din Luteţia, 1999

Marele Premiu pentru Literatură al Institutului Italian de Cultură şi al

revistei NUOVE LETTERE, 1998

CAVALER al Ordinului Naţional al Artelor şi Literelor (Franţa), 2000

Premiul pentru Traduceri din română în limbi străine al USR, 2002

Premiul European de Poezie POESIAS, 2003

Declarat MAN OF THE YEAR în 1995, 1996, 1997, 1998 şi 1999

Inclus în ediţiile 1994-1995, 1996-1997, 1988-1999 şi 2000-2001 ale Anuarului Personalităţilor din Francofonie: LE RICHELIEU

Inclus în ‘’2000 Personalităţi de excepţie ale sec. XX’’ de Biographical Institute of Cambridge

Prezent în toate ediţiile, specializate sau nu, ale WHO’S WHO

Cavaler al Ordinului “Meritul Cultural Român”, 2004

Premiul „Ioan Alexandru” pentru Traducere Literară, 2004

Diploma de Excelenţă a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Galaţi

Diploma de Excelenţă a Judeţului Galaţi, 2005.

Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (pentru) „Relaţii Culturale”, aprilie 2005

19. Specializări în ţară şi în străinătate: stagiu la Torino (Italia) în 1998 (3 luni), în cadrul

unei Burse TEMPUS pe probleme multimedia

20. Alte activităţi:

a organizat ediţia I şi a II-a a Festivalului Internaţional de Poezie COPILUL-POET /

L’ENFANT-POETE la Galaţi, în decembrie 1994 şi aprilie 1996, ecourile fiind deosebite,

contribuind la o mai bună imagine a României în lume.

– a fost invitat şi a participat la acţiuni cu caracter internaţional, precum:

– Festivalul Internaţional de Poezie, Bruxelles , 1991

– Sărbătoarea Poeziei în Campagne, Belgia, 1995

– Bienala Internaţională MITTELEUROPA, Strasbourg, 1995

– a XXI-a Bienală Internaţională de Poezie de la Liège, 1998

– a 8-a ediţie a RENCONTRES INTERNATIONALES FRANCOPHONES, Canton de

Payrac, 1998

– Colocviul Clubului Mondial de la Budapesta, Strasbourg, 1998

Invitat la ediţia din martie 1999 a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig

Invitat de Academia Mondială a Drepturilor Omului la un Seminar pe probleme de mondializare şi interculturalitate, sept. 2001 la Trieste (Italia)

Invitat de onoare la Salonul de carte al Europei Centrale şi de Est (Bouquin Est), organizat de <l’Association Européenne “François Mauriac”>, în nov. 2001

Invitat la Paris, la Centrul Cultural Român, cu ocazia Zilei Naţionale a României (2002), deplasarea făcând-o împreună cu o delegaţie a judeţului Galaţi

Invitat de Asoc. <Rencontres Européennes> la Paris, pentru o săptămână culturală franco-română în septembrie 2003

Invitat de Primăria oraşului Asnières (zona pariziană) pentru un turneu de conferinţe cu ocazia manifestărilor dedicate Ţărilor din Balcani – septembrie 2004

Debut literar în ţară : februarie 1990, în revista REVISTA V, Focşani

În volum: 1994, cu vol. IKEBANA EN MIETTES, ed. Alma, Galaţi

Debut literar în străinătate : oct. 1991, în rev. FLORICA (Franţa)

În volum: 1992, L’IVRE DE PEAU HESI(T)E, éd. L’Etoile d’Argent, Belgia

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE DE

PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN FROSIN

Lucrări de autor:

1) L’IVRE DE PEAU HESI(T)E, éd. L’Etoile d’Argent, Belgia, 1992

2) IKEBANA EN MIETTES, ed. Alma, Galaţi, 1994

3) MOTS DE PASSE, éd. L’Ancrier, Franţa, 1995

4) POEMES, éd. Résurrection, Franţa, 1995

5) POUR DE BON, ed. Geneze, Galaţi

6) CARNET, éd. L’Arbre à plumes, Belgia, 1996

7) PAGES POETIQUES, éd. Europoésie (Franţa) – Editions en Marge (Canada), 1997

8) TOUT EN VOUS AIMANT, éd. Les Dits du Pont d’Avignon, Franţa, 1997,

9) HYMNE A LARMES HONNIES, ed. Cartfil, România, 1997

10) A LA BELLE AME, Colecţia revistei ORFEU, Târgu-Mureş, 1998

11) ART ET TECHNIQUES DE LA TRADUCTION, ed. Fundaţiei Universitare ‘’Dunărea de Jos’’, Galaţi, 2000

12) DICTIONAR DE ARGOU FRANCEZ-ROMAN, ed. Nemira, Bucureşti, 1996

13) SCHIMBAREA LIMBII NU ÎNSEAMNĂ SCHIMBAREA LA FAŢĂ ! ed. Eminescu,

Bucureşti, 2000

15) LE FRANCAIS JURIDIQUE, ed. Fundaţiei Academice ‘’Danubius’’, Galaţi (aperçu)

16) STYLISTIQUE ET TERMINOLOGIE DE L’ECONOMIQUE, ed. Fundaţiei Academice ‘’Danubius’’, Galaţi, 2000.

17) PLUS PRES DE DIEU QUE JAMAIS, ed. N’Ergo, Galaţi, 2001

18) ENTRE LE LUTH ET LE MARBRE, ed. Eminescu, Bucureşti, 2001

19) LE FRANÇAIS JURIDIQUE, première partie, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galati, 2001

20) LE FRANÇAIS JURIDIQUE, seconde partie, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galati, 2001

21) DICTIONNAIRE JURIDIQUE FRANÇAIS-ROUMAIN, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2002

22) DU NON SENS AU PARADOXE, éd. Le Brontosaure, Franţa, 2002

23) PENSEZ-VOUS FRANÇAIS ? éd. Le Brontosaure, Franţa, 2002

24) BOSSUE, L’INTERROGATION, volum publicat în cadrul revistei NUOVE LETTERE, Italia, no.11/ 1999, dar, apărută editorial în 2002

25) APRES L’AMOUR, A LA BELLE ETOILE, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2002

26) LA TRADUCTION – DU MYTHE A LA REALITE, éd. Le Brontosaure, 2003

27) VADEMECUM (des touristes et hommes d’affaires), ed. Evrika, Braila, 2003

28) Cours de Français en Communication, éd. de la Fondation Académique Danubius, Galati, 2003

29) Curs de Franceză Juridică an I, editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2003

30) Pater Noster, în colaborare cu Dan RÂPĂ, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2002.

31) Semiotică şi Comunicare, ed. Evrika, Brăila, 2004.

32) Aperçu d’histoire de la littérature française, éd. Fundatia Academica Danubius, Galati, 2004.

33) Retorică. Teoria Argumentării, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2004.

34) En quête de l’ange, ed. Pallas Focşani, 2004.

35) Stilistica presei, ed. Fundaţiei Academice <Danubius>, Galati, 2005.

36) Cours de français pour les étudiants en Relations Internationales et Etudes européennes, ed. Fundaţiei Academice <Danubius>, Galaţi, apare în 2005

37) Relaţiile publice în mediul internaţional, editura Fundaţiei Academice <Danubius>, Galaţi, apare în 2005

*

VOLUME TRADUSE DIN FRANCEZĂ ÎN ROMÂNĂ

1-Louis-Ferdinand Celine: Moarte pe credit, manuscris predat ed. Nemira, Bucureşti, 1992

2-Denis EMORINE: Identităţi, ed. Nemira, Bucureşti, 1995.

3-Daniel WALTHER: Irisul de Persia, ed. Nemira, Bucureşti, 1995.

4-Laurent BAYARD: Vecinii şi Bomba din Palatul Regal, Nemira, 1996, Bucureşti.

5-Claude ASLAN: La capătul liniştii, ed. Jurnalul Universitar, Galaţi, 1997.

6-Poètes et enfants-poètes d’Europe, ed. Royal Club, Galaţi, 1996.

7-Christiane ROEDERER, L’état des lieux en Francophonie, ed. N’Ergo, Galati, 2001

8-Joël CONTE, L’incroyable beauté du vent, 2004, ed. Saeculum.

*

VOLUME TRADUSE DIN ROMÂNĂ ÎN FRANCEZĂ – ÎN EDITURI STRĂINE

1) Constantin Crişan: EMINESCU sau blestemul în genunchi / EMINESCU ou le blasphème

de l’agenouillement, éd. Les Trois Cailloux, Amiens, France, 1993.

2)V. V. TELCEANU: Les Non-Frontières du Mot, éd. L’Etoile d’Argent, Belgique, 1993.

3)Valentina TECLICI: L’Enfance en Poésie, éd. L’Etoile d’Argent, Belgique, 1993.

4)MARIN SORESCU: Poeme / Poèmes, éd. L’Ancrier, Strasbourg, 1995.

5)Eugen SIMION: Le retour de l’Auteur, éd. L’Ancrier, Strasbourg, 1996.

6)Poètes Roumains du XX-e siècle, éd. revistei “Résu”, France, 1994.

7)L’Enfant-Poète en Roumanie, éd. L’Arbre à Plumes, Belgique, 1995.

8)Les enfants du Danube, éd. Jean-Christophe Lizier, 1997 (le Grand Duché du Luxembourg).

9)Les Poètes roumains à l’honneur, in: SOIF DE MOTS, éd. le Brontosaure, 2002

10) Ştefan STANCIU, NICOLAE TITULESCU, éd. Le Brontosaure, 2002

11) Ioan HUMĂ, La Genèse de la conscience morale, ed. Le Brontosaure, 2003

12) Nicolae IOANA, Monographie EUGEN SIMION, ed. Le Brontosaure, 2003

13) Laura HEPP, L’histoire de la Princesse Idorée, ed. Le Brontosaure, Franţa

14) Ştefan STANCIU, Conventions, traités et documents, ed. Scorpion, Galaţi, 2003

15) Laura HEPP, Claire et ses banals miracles, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2003

16) Grupaj poeme în antologia : Soif de Mots, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2003

17) Simplement un écho, Hommage à Nichita Stănescu, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2003

18) Nicolae ILIESCU, Au bout de moi-même, éd. Le Brontosaure, Paris, 2004

19) Laura Hepp, Contes d’amour, éd. Le Brontosaure, Paris, 2004

20) Paul SÂN PETRU, Cette course au tranchant de la foudre, éd. Le Brontosaure, 2004

21) Ioan MANEA, Fables, éd. Le Brontosaure, Paris, 2005 (sub tipar)

*

VOLUME TRADUSE DIN ROMÂNĂ ÎN FRANCEZĂ ÎN EDITURI ROMÂNEŞTI

1) ION BARBU: POEME / POEMES, ed. Eminescu, Bucureşti, 1995.

2) Dumitru PRICOP: Dumitru al Peşterii / Dmitri de la caverne, ed. Geneze, Galaţi, 1997.

3) Vasile GHICA: La răspântie de milenii / Au carrefour des millénaires, ed. Geneze, 1997.

4) Mihail GHEORGHE: Intre oglinzi paralele, ed. Alma, 1997.

5) Horia ZILIERU: Muzeul Dragostei, ed. Geneze, Galaţi, 2000.

6) Leonida LARI: Aldebaran, ed. Geneze, Galaţi, 1996.

7) Sterian VICOL: Corabia, labirintul celălalt, ed. Geneze, Galaţi, 1996.

8) Victor STEROM: L’ombre parlante, ed. Cartfil, Ploieşti, 1997.

9) Katia NANU: La vérité sur les crocodiles, ed. Alma, Galaţi, 1997.

10) Les poemes du Danube, Edit Press Galaţi, 1998.

11) Ion GĂBUDEAN: Bucurii efemere, ed. Sherpa, Târgu-Mureş, 1997.

12) Florin VASILIU: Tolba cu licurici, ed. Haiku, Bucureşti, 1993.

13) Mioara GHEORGHE: Petale de lumină, ed. Haiku, 1994.

14) Niţu DUŢU: Literele paşilor, ed. Haiku, 1994.

15) Şerban CODRIN: Între patru anotimpuri, ed. Haiku, 1995.

16) Mihai PREPELIŢĂ: 101 poeme haiku, ed. Haiku, 1995.

17) Ştefan Gh. TEODORU: Întâlnire în amurg, ed. Haiku, 1994.

18) Şerban CODRIN: Dincolo de tăcere, ed. Haiku, 1994.

19) Ştefan Gh. TEODORU: Traista cu stele, ed. Haiku, 1994.

20) Eugenia FARAON: Freamăt şi cleştar, ed. Haiku, 1996.

21) Ştefan DONCEA: Clipe, ed. Haiku, 1996.

22) Florică DAN: Greieri până la stele, ed. Haiku, Bucureşti, 1999.

23) Valentin NICOLIŢOV: Decât doar clipa, ed. Vasile Cârlova, Bucureşti, 2000.

24) La Princesse Turandot, piesă tradusă pentru Teatrul Gulliver, jucată la Musée de l’Homme (40 p.)

25) Autrement sur le Petit Chaperon Rouge, piesă tradusă pentru Teatrul Gulliver din Galaţi.

26) Sânziana şi Pepelea, piesă tradusă pentru Teatrul Gulliver, jucată şi în Franţa.

27) Florilège Danubien, antologie de poezie dedicată ed. a II-a a Festiv. de poezie L’Enfant-Poète, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Galaţi

28) Nous-mêmes, mini-antologie de poezie, publicată de aceeaşi instituţie de mai sus.

29) Sterian VICOL: La fleur de chêne, ed. Porto Franco, 1996.

30) Leo BUTNARU: Poèmes, ed. Hiperion, Chişinău, 1996.

31) Numărul 2 al revistei STEAUA, Cluj, 1993.

32) Numărul 71 al revistei RESU (Franţa): Sous le signe de l’Enfant-Poète en Roumanie.

33) Numărul 45 al revistei L’ENCRIER (Strasbourg), 1995, dedicat literaturii române.

34) Lucian TEODOSIU: O zi din viaţa mea, ed. Viitorul Românesc, Bucureşti.

35) Matei VIŞNIEC: Ţara lui Guffi (sub tipar în Franţa, pe cheltuiala autorului)

36) Le Courrier Francophone, no. 37 / 1998.

37) Le Courrier Francophone, no. 43 / 1999.

38) Le Courrier Francophone, supliment, dedicat lui MIHAI EMINESCU.

39) Numerele 9-10, 11, 12, 13-14-15 ale revistei Haiku – versiunile franceze ale poemelor, peste 100 pagini

40) Un suflet românesc în universalitate – George Enescu, ed. Alma, Galaţi, 1998

41) Georges Bengesco: Poèmes, ed. Porto Franco, 1995.

42) Ion GABUDEAN: Între viaţă şi moarte, ed. Brăduţ, Târgu-Mureş, 1999.

43) MIHAI EMINESCU: LUCEAFĂRUL, ed. Geneze, Galaţi, 1997.

44) LUCIAN BLAGA: Poemele Luminii (triplu volum), remis ed. Eminescu în 1995.

45) Teodor VIŞAN, album pictură, ed. Europrint, Galaţi, 1999.

46) Albumul judeţului Galaţi, ed. Alma, 1997.

47) Albumul oraşului Galaţi, ed. Alma, 1998.

48)Albumul oraşului Galaţi, ed. Alma, 1999.

49)Mircea LEONTE: Vinul – aliment, tonic, medicament, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000.

50)Dan GĂLĂŢANU : Elegia fericirii, ed. Geneze, Galaţi, 2000.

51)Mădălina MARINAŞI: Cutia Pandorei, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000.

52)Cezarina ADAMESCU: L’Ange Etienne, ed. Arionda, 2000.

53)Gh. PUŞCASU et altri: Identificarea sistemelor, ed. Matrix, Bucureşti, 2000.

54)Speranţa MIRON: Lacrima lutului, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000.

55) Speranţa MIRON, Le silence des cendres, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 1999

56) URMUZ: Pagini bizare, editura Cartea Românească, Bucureşti, 2001

57) Gabriel BERCEANU, Îngerul de la fereastră, Cartea Românească, Bucureşti, 2002

58)Anişoara POPA, V. A. Urechia Istoric, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2001 (rezumatul în franceză)

59)Anişoara POPA, V.A. Urechia: Profil historiographique, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi

60)Ştefan STANCIU, Rezumatul Tezei de Doctorat, publ. la ed. Scorpion, Galaţi, 2001

61)Nicolae SPIRESCU, Album Opera Magna, ed. Alma, Galaţi, apare în 2003

62)Valerică NISTOR, Obiectul şi cauza Contractului individual de muncă, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2001

63)Danubius, rev. Muzeului de Istorie Galaţi, număr dedicat lui I. DRAGOMIR, 2001

64)Tradus vol. Doctor Honoris Cauza, dedicat dlui Eugen SIMION, 2001

65)ION LUCA CARAGIALE : MITICĂ, ed. Cartea Românească, 2002

66)NOUVELLES, ION LUCA CARAGIALE, éd. Cartea Românească, apare în 2004

67)Olimpia SAVA, Poèmes écho-logiques, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2002

68)Stefan STANCIU, Albumul oraşului Galaţi, ed. Alma, 2003 (versiunea franceză)

69)Piesă teatru pentru Teatrul Gulliver, 2002 (jucată la Paris)

70)Revista Internaţională de Drept, no.1, ed. Fundaţiei Academice Danubius, 2002

71)Ioan FLORA, STRUŢOCĂMILA, editura Paralela 45

72)Aurel STANCU, LEÇON POUR (DEVENIR) EPERVIER, éd. Alma, Galati, 2002

73) MIHAI EMINESCU, SONETE / SONNETS, ed. Eminescu, Bucureşti, 2001

74) I. L. CARAGIALE, 3 schiţe inedite, incluse în vol. DU NON SENS AU PARADOXE, ed. Le Brontosaure (Franţa), 2002

75) Valentin NICOLAU, piesa SORO, LUME !/Beurré comme un petit lou, în vol. antologic Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, 2000, ed. Nemira, Bucureşti

76) REVISTA INTERNAŢIONALĂ DE DREPT, no. 2, ed. Fund. Danubius, 2002

77) Mariana IONESCU, L’Epaule en argent, éd. Tritonic, Bucuresti, 2002

78) Laura HEPP, Mon propre milieu, ed. N’Ergo, Galati, 2002

79) Nicolae Radulescu Botică, Poèmes, ed. Eminescu, 2003

80) Eugen SIMION, La Fiction du Journal intime, în curs de apariţie.

81) Tudor Cristian ROŞCA, Etude d’homme tirant une ficelle, ed. Antares, 2003

82) Revista Internaţională de Drept, no. 3, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2003

83) Ioan CIOBA, Poemes, ed. Clusium, Cluj, 2003.

84) Dumitru CERNA, Poemes, ed. Clusium, Cluj, 2003.

85) Corneliu Stoica, Album monigrafie Teodor VIŞAN, ed. Alma, 2003.

86) Stefan STANCIU, Nicolae Titulescu, éd. Le Brontosaure, Paris, 2002.

87) Stefan STANCIU, Traités, Conventions, éd. Scorpion, Galati, 2003.

88) Valeriu ANGHEL, Poèmes, éd. Pallas Focsani, 2003.

89) Valeriu ANGHEL, Vrancea in spatiul cultural european, ed. Pallas Focsani, 2003.

90) Splimentul revistei GRAI, dedicat Traducerii, 2003.

91) Suplimentul revistei GRAI, dedicat lui Ioan Alexandru, 2004.

92) Le Courrier Francophone, nr. 58, édité par l’Académie Francophone, 2004.

93) Le Courrier Francophone, nr. 60, édité par l’Académie Francophone, 2004.

94) Le Courrier International de la Francophilie no. 1, édité par Constantin FROSIN, sous l’égide de l’Union Internationale de la Francophilie, mars 2005

95) Le Courrier International de la Francophilie, no. 2, juillet 2005

96) Anthologie des poètes du cercle TRIMBULINZII, ed. Centrului Cultural Judeţean <Dunărea de Jos>, Galaţi, 200597) L’Enfer, c’est moi (anthologie), de Vasile TĂRÂŢEANU, ed. Timpul, Iaşi, 2005

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: