NOUL „CONTRAATAC ” A APARUT !

Mai 20, 2008

CEA MAI RECENTA APARITIE SE POATE CITI INTEGRAL AICI>>>>CONTRAATAC nr.20>>>>

S-a nascut un prunc cu nr. 20, cel mai tare indragit/ASTEPTAT de Ministerul de Interne… – cel care, printr-o functionara, intr-o foarte devreme dimineata, acum doua luni, deci, dupa aparitia numarului 19 – m-a anuntat ca vrea abonament anual pentru „Contraatac„…MONITORIZARE!!! (Cu bucurie am trimis, fara abonament, numarul 19…la fel cum o voi face cu nr. 20…Te iau inseama oameni mari, o, furnica! E bine…Asa se face marketingul unei scrieri…). Poate ca trebuia sa fie un avertisment, pentru ca sa „inchid pravalia” de idei incendiare…Sunt prea batran/imbatranit de relele acestei lumi, prea parjolit, cat si o salamandra, in focurile de iad ale ticalosiilor din aceasta lume „tranzitorie si de tranzitie”….catre ce? Si, din inconstienta si insensibilitatea mea la astfel de avertismente, dar si din solidaritatea unor oameni/prieteni ai mei – e drept, tot mai putini, dar tot mai inversunati contra Raului si Imposturii si Tradarii din Romania/Lume(la fel de insensibili la intimidare, ca mine…) s-a nascut acest copil nr. 20. Viata fertila, torida, eficienta, exorcizatoare, copile draga…!!! Ai atatea de facut, copile, in viata ta scurta (prin insusi „blestemul” limitarii istoriei/istorice…), atatea de vestit, atatea suflete de alinat si de intarit, incat iti prevad o viata de martiriu…Dar crestinii au o datorie, fara de care nu au de ce sa se numeasca crestini: sa-l urmeze pe Hristos…sau, cum spun fratii catolici (oarecum derutati/confuzi, in acesti din urma ani): „imitatio Christi„…

Drum bun, copile! Nu stiu de vei mai dobandi frati mai mici, dar fa-le treaba acestora ce, inca, nu s-au ivit (si sunt avertizati cu ne-ivirea…) – de parca ei s-ar mai ivi, intr-una, pana la Schimbarea Hristica la Fata a Lumii, prin Lumina Taborica, sau prin Noul Ierusalim!


Cine sunt şi ce vor masonii(8): Presa, ”misiunile umede”, Comitetul Satanic al celor 300 – şi…”Procter and Gamble” – de prof. dr. Adrian Botez

Septembrie 11, 2007

Pentru a nu-i plictisi, pe cei care nu cred în “Complotul Mondial” al Iluminaţilor (nume pentru Centrul Antispiritual de Comandă Strategică al Masoneriei) – şi a nu-i “dezgusta” pe cei care consideră că Masoneria, prin structurile ei, este un “factor de progres şi stabilitate în lumea actuală” – nu vom insista, în numărul de faţă al revistei CONTRAATAC, decât cu trei precizări, care au ajuns la noi destul de târziu (2005…): I– prima ţine de intoxicarea, prin mass-media, cu privire la toate evenimentele contemporane fundamentale ale planetei Terra (evenimente FABRICATE în laboratoare de informaţie!!!) – de exemplu, cu privire la “criminalul” Saddam Hussein (ca să vedeţi în ce hazna ne-au băgat guvernanţii noştri, închinători la “Marele Licurici”…) – II- a doua precizare ţine de originea satanistă a ideilor (structurând un extrem de riguros, minuţios şi tenace urmărit plan) COMITETULUI CELOR 300, Guvern Secret care conduce, practic, lumea de azi – III- iar a treia precizare are în vedere lucruri de care ne lovim zilnic, dar, tocmai de aceea, nu ne trece prin minte să ne întrebăm de unde şi pentru ce există ele, în lumea noastră…şi cui folosesc… Doamne, ce teribil de grăbiţi mai suntem noi să dispărem de pe faţa Pământului, ca fiinţe umane…Atenţie, informaţiile /de bază) pe care vi le furnizăm aici sunt de la surse anglo-americane!!! Le-au mai rămas, şi anglo-americanilor, câţiva oameni de integritate moral-spirituală, de autentică onestitate…
I-“Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), înfiinţat de Comitetul celor 300 sub auspiciile Mesei Rotunde – este intermediarul propagandei negre de la MI6 şi Tavistock şi al “ Misiunilor Umede”(!!!) – (denumire codificată informativă, care denotă operaţiunile unde se impune VĂRSAREA DE SÂNGE), nucleare şi teroriste, care apelează la presa mondială, pentru diseminare, ca şi la guverne şi la stabilimente militare. >>>>>>> Adrian Botez


Tablete de duminică: „Jocul de-a dosarele, trei întrebări şi mai multe răspunsuri posibile”

Septembrie 11, 2007

Trăim pe malurile Dâmboviţei, ne place jocul, avem şi experienţă, pe care am tot dovedit-o…în ultimii 16-17 ani ! Jocul se confundă cu farsa, iar aceasta din urmă ameninţă să se substituie realităţii. În cazul de faţă, tot acest bâlci dezgustător are aparenţele celei mai autentice legitimităţi, să recunoaştem, pare o re-punere într-o demnitate (colectivă)…
De n-ar fi câteva semne grave de întrebare, mai că am accepta totul, ca pe o reparaţie morală. În primul rând : de ce aşa târziu ? ! ? Mi se poate răspunde că…decât niciodată ! Mă tem că un asemenea răspuns nu închide discuţia, ci mai degrabă o provoacă. În al doilea rând : de ce dosarele informatorilor « care au făcut poliţie politică » au devenit mai importante decât acelea ale membrilor poliţiei politice ? De ce unii sunt demascaţi, înfieraţi – iar alţii trăiesc, cu totul netulburaţi, din nişte pensii mai mult decât onorabile ? ! ? Iată o întrebare defel comodă, ce ridică – la rândul ei – multe alte întrebări. >>> mai departe aici >>>


Tablete de duminică: „Cu sinceritate, fanilor mei, oriunde s-ar afla !”

Septembrie 11, 2007

Sunt, fără îndoială, una dintre cele mai inteligente făpturi din Univers – şi stupefiant este că nimeni nu observă asta. Măcar din respect, pentru că…eu am descoperit focul, apoi roata, balonul dirijabil, avionul, minciuna – am învăţat trădarea şi am clădit capitalele, burguri trufaşe şi strălucitoare, ticăloşia şi mizeria lumii, jerbele de artificii deasupra lor, muzica de fanfară, de departe se mai aud sunete de clopoţei…
Am născocit telefonul, telegraful, am poluat planeta, am topit gheţarii şi am modificat clima, am rentabilizat mersul în grup şi strănutul la distanţă, i-am făcut pe semenii mei « homines-lupi », strini între ei şi duşmani naturii pe care, cândva, au venerat-o. Cu spatele glorios întors Naturii şi Sacrului, am reluat marşul nostru triumfal pe calea progresului, amintindu-mi, din ce în ce mai rar – că eu am scris Iliada şi Hamlet, Don Quijote de la Mancha, Faust, Război şi pace şi Sonetele către Orfeu, Fraţii Karamazov şi Odă (în metru antic)>>> mai departe aici >>>


Atitudini faţă de răul din contemporaneitate: (antroposofia rosicruciană): CELE TREI ASPECTE ALE RĂULUI, de Thomas Göbel – trad. de Victor Oprescu

Septembrie 11, 2007

Omul în conflict interior cu Răul
Cine priveşte cu degajare interioară agitaţia de toate zilele, aşa cum este ea astăzi, vede imense aglomerări citadine în care se stimulează, prin toate mijloacele, CONSUMUL – şi care a şi dezvoltat o psihologie, în acest sens. Vede, în acest furnicar, cum oamenii nu-şi dau seama şi nu reacţionează în faţa acestei situaţii; privirea lor pluteşte în neant. Şi când îi vedem cum răscolesc cu aviditate rafturile magazinelor, simţim că, în acest fenomen, nu există niciun fel de orientare, niciun scop urmărit. Sunt numai figuri şterse, fără intenţii – ceea ce este un simtom al lipsei lor de direcţie a sufletului. Visul lor este să găsească ce le-ar putea fi avantajos, profitabil. Nimic altceva! Esre un fel de aviditate această căutare oarbă pentru ceva, pentru care nu există o necesitate reală: ea stăpâneşte de departe viaţa oamenilor, la acest sfârşit de secol şi mileniu. Aceeaşi aviditate stăpâneşte şi pe cei care stau în faţa televizorului, aşteptând ceva, o “lovitură”, ceva ce nici ei nu ştiu; la fel cu toţi cei care urmăresc presa zilnic, în căutarea ultimelor catastrofe şi orori. Enumerarea ar putea continua.
Această nouă aviditate nu are o cauză, ci este urmarea unor cauze anterioare, ascunse. A unor cauze pe care fiecare le poate descoperi în sufletul său, dacă vrea s-o facă. Propriul suflet este locul atât al diagnosticului, cât şi al terapiei. Pentru aceasta trebuie să ne conectăm asupra noastră înşine, ca şi asupra destinului lumii, pe care să vrem să-l preluăm şi pentru noi. Să ne impunem această sarcină – şi apoi putem să dăm şi răspunsurilepe măsura demnităţii omului, după care noi înşine vrem să trăim. În aceasta constă calea spre o nouă morală – care de aceea este nouă, fiindcă o construim din noi înşine.(…) >>> continuarea aici >>>


Tablete de duminică: „Limba noastră, săraca !”

Septembrie 11, 2007

I-a fost dat să supravieţuiască în condiţii dintre cele mai vitrege (Ardeal, Basarabia, Bucovina…)…I-a fost dat să nască, în unduiri de coline, Mioriţa şi Scrisoarea I, versetele biblice în sunet cald, românesc, doinele şi baladele acestor pământuri, aspre şi mereu iertătoare, zborul şi înaltul, mişcarea îndrăgostită a inimii, căderea tragică a norilor…

I-a fost dat să-i ţină uniţi şi aproape, pe cei 10 milioane de români, care nu mai trăiesc în mediul tradiţional. Altfel spus, limba noastră, sprijinită esenţial pe credinţa ortodoxă, I-a ajutat pe aceştia să rămână în tiparele lor ancestrale, dincolo de inerentele diferenţe regionale, temperamentale şi, eventual, politice. Din puţinele informaţii pe care le avem, se pare că pe alte meleaguri vieţuitori, românii vorbesc o limbă mai curată, mai îngrijită şi, în orice caz, mai decentă decât la noi acasă (nu intră în discuţie retardaţii şi snobii de vocaţie, a căror naştere a fost – lucru regretabil ! -. In spaţiul nostru carpatin). >>> mai departe aici >>>